Tigarile sunt produse de consum care au fost utilizate de oameni de secole, dar continutul lor ramane un mister pentru multi. Cu toate ca sunt prezentate adesea ca fiind doar frunze de tutun rulate intr-o hartie subtire, adevarul este mult mai complex. Tigarile moderne contin o varietate de substante chimice si aditivi care influenteaza experienta fumatorului, dar si efectele asupra sanatatii. In acest articol, vom explora ceea ce contine cu adevarat o tigara, de la tutun la aditivi si alte substante. Vom analiza fiecare componenta principala in parte pentru a intelege mai bine riscurile asociate fumatului.
Tutunul
In centrul unei tigari se afla tutunul, planta care este cultivata in intreaga lume si utilizata pentru productia de tigari. Tutunul este responsabil pentru furnizarea nicotinei, substanta care genereaza dependenta. Exista mai multe tipuri de tutun, cum ar fi Virginia, Burley si Oriental, fiecare avand propriile caracteristici si niveluri de nicotina. Procesul de cultivare si uscare a tutunului afecteaza, de asemenea, profilul sau chimic.
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), tutunul contine peste 7000 de substante chimice, dintre care peste 70 sunt cunoscute ca fiind cancerigene. Tutunul este de obicei tratat cu aditivi pentru a-i imbunatati gustul si a-l face mai atragator pentru consumatori. Acesti aditivi pot include siropuri, arome artificiale si alte substante destinate sa mascheze gustul amar.
Tutunul contine, de asemenea, substante toxice cum ar fi cadmiul, care este utilizat in baterii, si arsenicul, care este folosit in pesticidele agricole. Expunerea constanta la aceste substante a fost legata de diverse probleme de sanatate, inclusiv boli cardiovasculare si diferite forme de cancer.
In plus, majoritatea tigarilor contin un amestec de tutunuri pentru a asigura o experienta de fumat uniforma. Acest amestec este de obicei personalizat de fiecare producator pentru a crea un gust distinctiv. In concluzie, tutunul din tigari nu este doar o substanta naturala simpla, ci un amalgam complex de substante chimice care cresc riscurile asupra sanatatii.
Filtrul
Filtrul unei tigari este o componenta esentiala care este adesea trecuta cu vederea in discutii despre continutul tigarilor. Desi scopul declarat al filtrului este de a reduce cantitatea de substante nocive inhalate, eficacitatea sa este limitata. In general, filtrele sunt fabricate din acetat de celuloza, un tip de plastic care este dificil de biodegradat.
Studiile au aratat ca filtrele pot retine unele substante toxice, dar nu toate. De fapt, unele cercetari sugereaza ca filtrele pot crea o falsa senzatie de siguranta, incurajand fumatorii sa inhaleze mai adanc si mai des, ceea ce poate compensa orice beneficiu potential al filtrului. Filtrele sunt adesea tratate cu substante chimice care imbunatatesc gustul sau care reduc mirosul de fum.
Un aspect controversat al filtrelor este adaugarea de ventilatie, care permite aerului sa se amestece cu fumul, facandu-l sa para mai putin concentrat. Aceasta ventilatie poate insela mecanismele de testare a tigarilor, facand ca acestea sa para mai sigure decat sunt in realitate. Institutul National al Cancerului din SUA a declarat ca filtrele ventilate nu reduc riscul de cancer asociat cu fumatul.
Filtrele sunt, de asemenea, o problema majora de mediu. Fiind fabricate din acetat de celuloza, ele se descompun foarte greu, poluand solul si apa. Conform unui raport al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), filtrele de tigari constituie una dintre cele mai mari surse de deseuri de plastic din lume.
Hartia
Hartia utilizata la fabricarea tigarilor este un alt element crucial al acestui produs. Aceasta nu este o hartie obisnuita, ci una special conceputa pentru a arde in mod controlat si pentru a „imbunatati” experienta fumatorului. Hartia de tigara este de obicei tratata cu diverse substante chimice pentru a controla rata de ardere si a preveni stingerea accidentala a tigarii.
Un alt aspect important este ca, in timpul arderii, hartia poate elibera propriile sale substante toxice. De exemplu, utilizarea de clor pentru albirea hartiei poate duce la formarea de dioxine, compusi chimici care sunt extrem de toxici. Aceste substante contribuie la riscul general asociat fumatului.
Hartia este adesea tratata si cu substante chimice care mentin o ardere constanta, chiar si atunci cand tigara nu este inhalata. Acest lucru este problematic deoarece contribuie la risipa de tutun si la emisia continua de substante chimice in aerul inconjurator. In plus, acest tip de ardere asigura ca tigara nu se stinge, ceea ce poate fi periculos in cazul in care este lasata nesupravegheata.
Un alt aspect de retinut este ca hartia de tigara poate fi responsabila pentru gustul si aroma finala a tigarii. Producatorii modificeaza adesea compozitia hartiei pentru a obtine un gust specific, ceea ce inseamna ca fumatorul nu inhaleaza doar tutun, ci si reziduuri din hartia arsa.
Aditivii
Aditivii sunt un alt element cheie care contribuie la compozitia unei tigari. Aceste substante sunt adaugate pentru a schimba gustul, aroma si chiar viteza de ardere a tigarii. Exista sute de aditivi diferiti care pot fi utilizati, iar lista acestora variaza de la producator la producator.
Unii dintre cei mai comuni aditivi includ:
- Mentol – Folosit pentru a oferi o senzatie de racorire si a reduce iritatia in gat.
- Caramel – Utilizat pentru a da un gust dulce.
- Cacao – Adaugat pentru a imbunatati aroma.
- Glicerol – Utilizat pentru a mentine umezeala si a preveni uscarea tutunului.
- Aromele naturale si artificiale – Folosite pentru a crea un profil aromatic unic.
Acesti aditivi nu sunt inofensivi. De exemplu, mentolul nu doar ca ofera o senzatie de racorire, ci si mascheaza gustul aspru al fumului, ceea ce poate duce la inhalari mai adanci si mai frecvente. Caramelul si cacao pot contribui la atractivitatea tigarii pentru noi consumatori, in special tineri.
Un raport al Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA a subliniat impactul negativ al aditivilor, indicand ca multi dintre acestia sunt discutabili din punct de vedere al sanatatii. Totusi, multe dintre aceste substante sunt clasificate drept „GRAS” (Generally Recognized as Safe) pentru uz alimentar, dar efectele lor atunci cand sunt arse si inhalate nu sunt intotdeauna bine studiate.
Nicotina
Nicotina este substanta chimica responsabila pentru dependenta generata de fumat si este unul dintre cele mai cunoscute componente ale tigarilor. Aceasta este un alcaloid natural prezent in planta de tutun si care actioneaza ca un stimulant asupra sistemului nervos. Nicotina este ceea ce ii face pe fumatori sa revina la tigara, chiar si atunci cand sunt constienti de riscurile asociate.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, nicotina este considerata la fel de adictiva ca heroina sau cocaina. In numai cateva secunde dupa inhalare, nicotina ajunge la creier, unde creste nivelurile de dopamina, substanta chimica responsabila pentru senzatia de placere. Aceasta reactie este ceea ce face ca renuntarea la fumat sa fie atat de dificil de realizat.
Nicotina nu este doar adictiva, ci are si numeroase efecte asupra sanatatii. In cantitati mari, poate fi toxica, iar expunerea indelungata la nicotina poate afecta inima, vasele de sange si metabolismul. Un studiu publicat de Institutul National de Sanatate din SUA a aratat ca expunerea la nicotina poate agrava simptomele de hipertensiune si poate creste riscul de infarct miocardic.
In plus, nicotina este utilizata adesea ca pesticid in agricultura, ceea ce subliniaza potentialul sau toxic. Desi nu este direct responsabila pentru multe dintre problemele grave de sanatate asociate cu fumatul, cum ar fi cancerul pulmonar, nicotina este elementul care intretine dependenta si incurajeaza consumul continuu de tigari.
Substante de ardere
Cand o tigara este aprinsa, se formeaza un amestec complex de substante chimice. Acest proces de ardere este responsabil pentru eliberarea a numeroase substante toxice care contribuie la riscurile de sanatate asociate fumatului. Se estimeaza ca peste 70 de substante cancerigene sunt eliberate in timpul arderii unei tigari.
Unele dintre cele mai periculoase substante eliberate in urma arderii includ:
- Monoxid de carbon – Un gaz toxic care poate afecta abilitatea sangelui de a transporta oxigenul.
- Formaldehida – Utilizata in mod obisnuit ca agent de conservare si cunoscuta pentru proprietatile sale cancerigene.
- Acrilonitril – Utilizat in productia de plastic si cauciuc, este cunoscut ca fiind cancerigen.
- Benzen – Un solvent industrial asociat cu leucemia.
- Hidrocarburi aromatice policiclice – Un grup de compusi chimici care sunt formati in timpul arderii incomplete a combustibililor fosili si sunt cunoscuti pentru efectele lor cancerigene.
Procesul de ardere, care transforma tutunul solid intr-un amestec de gaze si particule, este complex si depinde de numerosi factori, inclusiv temperatura si cantitatea de oxigen disponibila. Aceste variabile influenteaza nu doar tipurile de substante eliberate, ci si concentratiile acestora.
Organizatia Internationala pentru Cercetare in Cancer (IARC) a clasificat fumul de tutun ca fiind cancerigen, subliniind pericolele asociate cu inhalarea acestuia. Desi unele substante pot fi atenuate prin utilizarea de filtre, majoritatea nu pot fi complet eliminate, ceea ce subliniaza riscurile semnificative asociate fumatului.
Impactul asupra mediului
In afara de efectele asupra sanatatii umane, tigarile au un impact semnificativ asupra mediului. De la cultivarea tutunului la deversarile de deseuri, fiecare etapa a productiei de tigari contribuie la poluare si la degradarea ecologica. Cultivarea tutunului necesita utilizarea intensa a pesticidelor si ingrasamintelor, care pot contamina solul si sursele de apa.
Filtrele de tigari, fabricate in principal din acetat de celuloza, sunt una dintre cele mai frecvent intalnite forme de gunoi din lume. Acestea sunt dificil de biodegradat si pot dura pana la 15 ani pentru a se descompune complet. In acest timp, ele elibereaza substante chimice in mediu, afectand fauna si flora.
Conform unui raport al UNEP, aproximativ 4,5 trilioane de filtre de tigari sunt aruncate anual in natura, contribuid la poluarea oceanelor si a plajelor. Aceste deseuri de pe litoral reprezinta o amenintare pentru viata marina, deoarece animalele pot ingera filtrele, confundandu-le cu hrana.
In plus, procesul de fabricare a tigarilor contribuie la emisiile de gaze cu efect de sera. De exemplu, arderea de combustibili fosili pentru uscarea tutunului si pentru alte procese de productie contribuie la schimbarile climatice. Un studiu publicat de catre Programul ONU pentru Mediu subliniaza faptul ca industria tutunului este responsabila pentru o cantitate semnificativa de emisii de CO2.
